Hramul Parohiei

Publicat pe

Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalță-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Și zid de mântuire,
Privirea-ți adorată
Asupră-ne coboară,
O, Maică Preacurată
Și pururea fecioară,
Marie!

Noi, ce din mila sfântului
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne-ndurărilor
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, Maică Preacurată
Și pururea fecioară,
Marie! (M. Eminescu)

te invit la CATEHEZĂ: Despre ATRACȚIE (4)

Publicat pe

Atracția sexuală fizică

Atracția sexuală fizică (C4)Iubirea conjugală este iubire a minţii, adică legătura de stimă reciprocă care permite soţilor să realizeze o armonie deplină în acest vast câmp de interese care este viaţa de căsătorie.

Iubirea conjugală este şi iubire a inimii, afectuoasă, gingaşă, exclusivă şi, în fine, iubire a trupului, prin care unul altuia îşi aduc o mare bucurie în completa dăruire de sine, făcând din doi un singur trup (Ef 5,31) şi chemând la viaţă copilul, rod al iubirii lor.

VINERI, DUPĂ SFÂNTA LITURGHIE DE SEARĂ

Duminica a XI-a de peste An, A

Publicat pe Actualizat pe

          EVANGHELIA
          Chemându-i pe cei doisprezece discipoli ai săi, i-a trimis.
          Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 9,36-10,8
În acel timp, văzând mulţimile, lui Isus i s-a făcut milă de ele, căci erau istovite şi părăsite, ca nişte oi care nu au păstor. 37 Atunci le-a spus discipolilor săi: „Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. 38 Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul lui!” 10,1 Chemându-i pe cei doisprezece discipoli ai săi, le-a dat putere asupra duhurilor necurate, ca să le alunge şi să vindece orice boală şi orice neputinţă. 2 Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi Simon, cel numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacob, fiul lui Zebedeu, şi Ioan, fratele lui; 3 Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacob, fiul lui Alfeu, şi Tadeu; 4 Simon Canaaneanul şi Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat. 5 Isus i-a trimis pe aceştia doisprezece, poruncindu-le: „Să nu mergeţi pe calea păgânilor şi să nu intraţi în cetatea samaritenilor! 6 Mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel! 7 Mergând, predicaţi, spunând: «S-a apropiat împărăţia cerurilor». 8Vindecaţi-i pe cei bolnavi, înviaţi-i pe cei morţi, curăţaţi-i pe cei leproşi, alungaţi-i pe diavoli! În dar aţi primit, în dar să daţi!”

Cuvântul Domnului

          JESUS-1024x563Ceea ce Mântuitorul spunea acum 2000 de ani, este valabil și astăzi sau, mai ales, astăzi: „secerișul este mare”, iar nevoia de lucrători este și ea mai mare ca niciodată. Cerându-i Domnului să trimită lucrători în secerișul său, trebuie, în același timp, să ne întrebăm cu privire la rolul fiecăruia dintre noi în cadrul acestui seceriș. Asta nu este o chestiune care îi privește numai pe preoți și pe persoanele consacrate. Isus, când spunea cuvintele din pericopa evanghelică de astăzi, chiar nu vorbea pentru preoți sau consacrați, pentru că știm că încă nu apăruseră aceste categorii de persoane, ci vorbea fiecăruia dintre urmașii săi – fiecăruia dintre noi, cei care am fost botezați. Fiecare dintre noi este chemat să fie un secerător. Fiecare dintre noi poate ajunge într-un colț al secerișului care nu este accesibil nimănui altcuiva. Includem aici familia proprie, vecinii, colegii de muncă, dar și alte persoane care apar în viețile noastre. S-ar putea ca eu să fiu singura persoană care îl aduce pe Isus cu puterea sa de vindecare și compasiunea sa în viețile acestor persoane.

 

Preasfântul Trup și Sânge al lui Isus Cristos

Publicat pe

Iată pâinea îngerească, hrană-n valea pământească
pentru vrednicii creştini, nu de aruncat la câini.
În figuri el ni s-arată: Isaac cel jertfit de tată,
mielul cel nevinovat, mană ce-n pustiu s-a dat.

Bun păstor, Isuse bune, ca pe-a tale oi tu du-ne
spre livezile cereşti, unde milostiv domneşti.
Şi la masa ta regească, ochii noştri te-ntâlnească:
cu toţi să ne veselim, pe vecie-ai tăi să fim!

Sărbătoarea sfântului Anton de Padova

Publicat pe Actualizat pe

Binecuvântarea copiilor, a crinilor, a hainelor și alimentelor

„De Sfântul Anton din Padova, atât de îndrăgit de catolici, multora le place a grăi cu mare condescendenţă de nu şi cu ironie. Sfântul care-ţi găseşte cheile pierdute şi căţelul rătăcit! Câtă orbire şi pripită răutate în acest fel de a judeca! …Nu mă sfiesc să-l admir pe Sf. Anton din Padova şi ca ocrotitor al oamenilor umili necăjiţi şi ca sprijin întru găsirea unor lucruri care în anumite împrejurări şi pentru anumiţi oameni (bătrâni, bolnavi, însinguraţi, prigoniţi) pot lua o importanţă covârşitoare. Pierderea cheilor casei, ce chin şi ce necaz pentru un bătrân sărac, pentru un neputincios, un neajutorat… Pierderea câinelui iubit pentru omul lipsit de orice prieten, ce nefericire! Există dureri ne-măreţe, ne-tragice, există năpaste caraghioase, necazuri sâcâitoare şi boli care nu ucid, însă otrăvesc viaţa pătimitorului: oare nu şi acestea se cade a fi luate în seamă?

În nesfarşita-i bunătate, Sf. Anton nu se ruşinează a le veni neîntârziat în ajutor. E un act de curaj, căci implică sfidarea neroziei şi nepăsării faţă de suferinţe foarte reale deşi lipsite de fală. Bunul, modestul, grijuliul Sfânt Anton!”. (Nicolae Steinhardt, „Dăruind vei dobândi” – Sfinți și oameni iubiți)

Zilele Copilului

Publicat pe Actualizat pe

Activități destinate copiilor organizate

la nivel parohial (1 Iunie) și diecezan (3 Iunie)

 

Trupul și Sângele Domnului, A

Publicat pe Actualizat pe

          EVANGHELIA
          Trupul meu este adevărată hrană, iar sângele meu este adevărată băutură.
          Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 6,51-58
În acel timp, Isus le-a zis iudeilor: „Eu sunt pâinea cea vie care s-a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi în veci, iar pâinea pe care o voi da eu este trupul meu pentru viaţa lumii”. 52 Atunci iudeii au început să discute aprins între ei, spunând: „Cum poate acesta să ne dea să mâncăm trupul său?” 53 Dar Isus le-a zis: „Adevăr, adevăr vă spun: dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi nu beţi sângele lui, nu aveţi viaţă în voi. 54 Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţa veşnică şi eu îl voi învia în ziua de pe urmă. 55 Pentru că trupul meu este adevărată hrană, iar sângele meu este adevărată băutură. 56 Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu rămâne în mine şi eu în el. 57 Aşa cum m-a trimis Tatăl, care este viu, iar eu trăiesc prin Tatăl, la fel şi cel care mă mănâncă pe mine va trăi prin mine. 58 Aceasta este pâinea care s-a coborât din cer; nu ca aceea pe care au mâncat-o părinţii voştri şi au murit. Cine mănâncă această pâine va trăi în veci”.

Cuvântul Domnului

          CorpusDominiCând Isus ne-a oferit Trupul și Sângele său în Joia Sfântă și când ne oferă Trupul și Sângele său la fiecare Sfântă Liturghie, el ne oferă jertfa totală de sine adusă Tatălui său. „Acesta este trupul meu care se jertfește pentru voi. Aceasta potirul sangelui meu, al noului și Veșnicului Legământul, care, pentru voi și pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor până la sfârșitul veacurilor”. Când primim Sfânta Împărtășanie, acolo este prezent Isus care ca Slujitor al Domnului, prin sacrificiul său total, ne-a salvat pe toți. Și asta aici și acum. Fragmentul evanghelic de astăzi confirmă acest lucru: „Cel care mănâncă trupul meu și bea sângele meu are viața veșnică”. În prezența reală a lui Isus din Euharistie îl primim pe Cristos salvarea poporului său.